Atmosfera si meteorologia

Formarea norilor

Norul = un ansamblu de particule foarte mici de apa in stare lichida sau solida, suspendate in atmosfera. Aspectul unui nor depinde de: - natura, dimensiunile, numarul si repartitia particulelor de apa
- lumina pe care o primeste
- pozitia din care este observat.
Conditiile pentru formarea norilor sunt: - condensarea si sublimarea vaporilor de apa, care trebuie sa aiba: - un stadiu de saturatie avansat si
- sa contina nuclee de condensare.
Formarea norilor este conditionata si de starile de echilibru.
Condensarea si sublimarea vaporilor de apa implica o racire, realizata in natura prin:
- alunecare si amestec, prin procesele de: - radiatie,
- convectie si miscare ascendenta.
Sublimarea vaporilor de apa = trecerea lor direct in stare solida.
Radiatia nocturna - produce inversiuni sub care aerul poate atinge stadiul de condensare si formare a unei paturi de nori.
De exemplu: ceata = un nor la sol.
Norii de radiatie, formati in timpul noptii, dispar in timpul zilei, in special vara. Limita lor superioara este la 2.000 m.
Procesul de convectie poate fi de natura termica sau dinamica.
in ambele cazuri, miscarea aerului are o componenta verticala.
Convectia termica are un caracter local, iar convectia dinamica este frontala.
- convectia termica este determinata de incalzirea inegala a solului, producând nori de tip Cumulus.
- Echilibrul este instabil, iar norii pot atinge inaltimi si dimensiuni mari.
Convectia dinamica este provocata de o masa de aer rece care se deplaseaza rapid, intalnind o masa de aer cald pe care o forteaza sa se ridice brusc.
- Are loc o racire prin detenta care produce condensare, rezultând nori de tip Cumulus de dimensiuni mari.

A. Miscarea ascendenta prin alunecare poate fi de natura:
- frontala: masa de aer cald, fiind fortata sa urce pe panta aerului rece, se raceste adiabatic, condensând sub forma de nori.
- orografica: ascendenta aerului pe pantele montane determina formarea norilor spre vârf, in partea din vânt - norii de tip FÖHN si norii LENTICULARI;
Norii de tip FÖHN: datorita vântului, aerul urca pe panta, temperatura scade treptat, umezeala creste si incepe procesul de condensare; se formeaza astfel nori care pot da precipitatii, iar dupa trecerea varfului, temperatura aerului care coboara creste prin comprimare si norii dispar.
B. Procesul de amestec: Uneori are loc amestecul unei mase de aer cald si umed cu o masa de aer rece, ducând la condensarea unei parti din vaporii de apa si la formarea norilor sau a cetii.
Schema tipurilor de nori
tipuri nori.jpg

7025947_orig.jpg




Nivelurile caracteristice unui nor in formare
7196068_orig.png

Modul de formare a norilor convectivi

4754990_orig.png


Modul de formare a norilor de miscare ondulatorie
9944355_orig.png
Formarea norilor de unda orografici

6764799_orig.png


Dezvoltarea norilor orografici in mase de aer stabil si instabil
4008317_orig.pngSursa: despremeteorologie.weebly.com